duminică, 30 aprilie 2017

In imaginea Lui

    Mai sunt oameni normali, oameni obisnuiti.. ?
Cu siguranta mai sunt cred eu, orice ar presupune acest lucru.

     Normal este sa vedem zapada iarna, e un lucru obisnuit ca ploile de vara sa fie insotite de tunete ce par a zguduii pamantul din temelii, este normal sa te gandesti ca vei si secera atunci cand arunci bobul de grau in pamant, e natural sa cauti apa atunci cand esti insetat, e normal sa cauti ajutor cand ti-e prea greu.. si pot continua aproape la nesfarsit, dar pentru a fi un om care traieste in naturalul lui ce e de facut, ce e de stiut oare?


      Nimic.. te-ai putea gandi, traieste viata asa cum vine.
Intotdeauna am crezut ca natura are raspunsuri la multe intrebari dificile, spunea cineva: du-te la furnica, lenesule! Ea.. asa mica si neinsemnata are totusi un raspuns.

     O barca e creata pentru a deschide drumuri prin valurile marii, impotrivindu-li-se de cele mai multe ori pentru a inainta spre tinta aleasa.
 Normal e pentru orice om sa aiba o tinta si sa se lupte cu valurile pentru a o atinge;
orice om are o tinta in viata, vei spune..
 A ta care e?

     In mijlocul iernii, zapada aduce bucurie copiilor, in mijlocul verii stropii mari de ploaie racoresc pamantul uscat, in mijlocul unui univers infinit, TU ce faci? Care e normalul pentru existenta ta?


     Cine ar putea raspunde mai bine decat Cel ce te-a creat..?

    Normal, natural pentru tine ar fi sa ai chipul Creatorului tau, sa stapanesti peste toate binecuvantarile cu care te-a inconjurat, si sa traiesti ca un om binecuvantat.
 
      Iar daca uneori obosesti, sa-L auzi spunand: “Eu sunt Domnul Dumnezeul tau, Eu merg inaintea ta, sunt alaturi de tine, te ocrotesc de jur imprejur, desi acum Ma simti departe, sunt mai aproape decat gandesti. Eu sunt Domnul, Pacea ta! Nici un rau nu te v-a biruii.    Lasa-ti credinta sa se ridice,inalta-ti mainile obosite, sunt cu tine! Sunt tot ce ai nevoie.”

     Auzindu-i vocea, chiar obosit, chiar in furtuna sa ii spui:
"Nu ma voi teme caci am privirea atintita in ochii Tai, Iti voi urma vocea oricat de intunecata va fi noaptea, stiu ca esti langa mine, nu ma tem. Cand obosesc, Tu esti credincios, Tu esti taria mea, Tu esti tot ce am nevoie."

      “Voi merge Eu Insumi cu tine si iti voi da odihna” - poti auzi ori de cate ori crezi ca esti prea slabit pentru a mai face un singur pas; cand ingrijorarea isi croieste drum catre inima ta “Stai linistit, Eu lupt pentru tine” e raspunsul Lui.

     Tu apoi, sa nu cauti la fata oamenilor, sa asculti si pe cel mic, ca si pe cel mare, vegheaza asupra sufletului tau si sa nu uiti minunile ce le-ai vazut, sa nu iti iasa din inima; povesteste-le copiilor tai si copiilor copiilor tai. Sa stii in orice zi ca Domnul tau este plin de indurare, El nu te va parasi niciodata.
   
     Nu v-a uita ce ti-a promis; sa stii ca El e SINGURUL Dumnezeu! Un Dumnezeu credincios care isi tine indurarea peste o mie de generatii dupa tine, fiindca tu Il iubesti si Il asculti din toata inima.
   
    El nu cauta la fata omului, nu primeste daruri ca un judecator nedrept, El.. face dreptate orfanului si vaduvei si poarta de grija celui strain.


     El iti da ploaie la vreme, El merge inaintea ta si nimeni nu iti poate sta impotriva, El trece pe ceruri cu maretie ca sa-ti vina in ajutor, El, Dumnezeul cel Vesnic e un refugiu in mijlocul furtunii.
Sa fi recunoscator in orice zi, stiind ca totul vine de la El, si cand nu Il intelegi, priveste cat e de sus cerul, gandeste-te pe ce e asezat Pamantul, nici asta nu intelegi si totusi nu te nelinisteste.

     El, nu lasa de rusine pe nici unul din cei ce nadajduiesc in bunatatea Lui.
Acum iti pune inainte binele si raul, viata si moartea, alege viata, ca sa traiesti! Asta inseamna sa fii un om normal, sa iti cunosti Creatorul, scopul, Dumnezeul, singurul Dumnezeu.

     Daca alergi in alta directie, nu esti un om normal, nu, nu ai fost creat pentru altceva.

     Sa traiesti cu spatele spre un Creator magnific nu, nu te face normal;
sa traiesti in ignoranta fata de un Dumnezeu extraordinar nu, nu te face un om normal;
sa traiesti viata din plin, facand tot ce iti place fara a-L iubii cu toata inima nu, nu te face om normal;
a-L iubi doar cand e sa te lauzi cu El, si de marile sarbatori, nu, nu te face om normal;
sa traiesti la fel cum traiesc toti din jurul tau nu, nu te face om normal;

     Normal vei fi doar avand chipul Lui intiparit pe fata ta, El fiind singura persoana care te fascineaza.

Altfel, esti ca o barca  pe uscat, ca si zapada in luna iulie..

Niciun comentariu:

Parfum de Cer

Deseori ne place să avem totul clasificat, cu puncte şi sub puncte; la fel procedăm şi cu Scripturile, crezând că simplificăm totul.  În ...