Dumnezeu vorbeşte însă când într-un fel, când într-altul, dar omul nu ia seama.Iov 33:14
Un om nechibzuit, lânced, din patria mea, așa povestea cunoscutul predicator H, a visat într-o noapte că se afla în fața halei pieței din localitatea învecinată , în care avea treabă de multe ori. A văzut în zid o trecere, pe care până atunci n-o observase niciodată . S-a apropiat ca să vadă mai bine acea trecere. După ce a atins-o s-a format o poartă și după ce a apăsat, ea s-a deschis spre interiorul halei. El a pășit înăuntru și a avut o priveliște îngrozitoare. Bărbați și femei alergau încoace și încolo cu mare teamă și disperare; chinul lor era așa de mare, încât fiecare era preocupat cu sine însuși și abia îi băga în seamă pe ceilalți. Pe cei mai mulți dintre ei i-a recunoscut; erau oameni care locuiseră în vecinătatea lui, dar în decursul timpului au murit. Ei îl priveau ca și când ar fi fost uimiți că și el venise acolo. De aceea l-a cuprins o neliniște îngrozitoare. S-a îndreptat grăbit spre ușă , ca să ajungă afară , dar a fost imobilizat de un paznic cu o privire întunecată , care i-a spus cu o voce înfundată , ca din mormânt: „N-ai voie afară . El a răspuns: „Dar vreau afar ă !” „N-ai voie”, a fost răspunsul. „Uite-te, ușa se deschide numai spre interior, niciodată înspre afară . Se poate intra, dar nu se mai poate ieși.” Ș i într-adevăr, așa era. L-a năpădit o teamă de moarte când a privit ușa. A început din nou să roage și să implore. Atunci, în sfârșit, paznicul l-a lăsat să iasă , cu cuvintele: „Este singura excepție pe care o fac. Du-te, dar numai pentru opt zile.”
De aceea a fost așa de fericit, încât s-a trezit.
Opt zile mai târziu era zi de târg. Omul a plecat spre oraș , unde avea treabă . Când a ajuns la hala pieței, a privit cu atenție zidul în care văzuse, în vis, acea poartă tainică . În realitate nu se putea observa nimic. Lucrul acesta l-a îndârjit de tot împotriva avertismentului primit. El a strigat: „Așa deci, sunt deplin liniștit în privința visului meu; acum voi lua un prânz copios și pe deasupra o băutură bună . Cât de mult sau de puțin a băut omul, nu știm să spunem. Dar seara, când a călărit spre casă , calul l-a trântit și a căzut așa de rău, că îndată a și murit.
Erau chiar opt zile încheiate de la visul său.
De multe ori Dumnezeu, in marea lui dragoste, ne vorbeste in toate felurile dar noi nu ascultam sa ne pocaim...
„Întâmplare” sau providen ț a lui Dumnezeu? – Dr. E. Doenges
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu